Istoria rochiei de mireasa (1)

In Evul Mediu, vesmantul de rochiei de mireasa avea culorile curcubeului, idee ce isi avea originile in culturile egiptene si in credinta in zeul soare Ra. Cele mai predominante culori erau cele in nuante de galben, portocaliu si rosu.

Mai tarziu, printesele de la curtile imparatesti atunci cand erau promise unui print din alta tara, erau impodobite cu foarte multe bijuterii si accesorii in ziua nuntii ca semn al bunastarii poporului sau.

Pentru rochia miresei se folosea un amestec de materiale si incarcau rochia cu toate acestea, tocmai pentru a arata bogatia si resursele poporului.

Cum in trecut materialele cele mai scumpe aveau culori aprinse gen albastru, rosu, galben sau portocaliu, pe acestea nu si le permiteau decat femeile cu adevarat bogate.

In secolul al XIII lea, Margaret Flanders, fiica lui Baldwin I al Constantinopolului, a purtat o rochie atat de incarcata cu safire, diamante si perle incat nu s-a putut misca in ea, fiind nevoia sa se lase purtate de doi gentlemani pana in biserica si inapoi.

De obicei, femeile din orice categorie sociala ar fi facut parte, ca sa tina tonul cu moda le urmau intocmai pe cele din clasele inalte ale societatii si incercau sa le imite in purtare, si mai ales in alegerea hainelor.

 Unele fete, care cheltuiau bani multi pentru rochia de mireasa pe care nu si-ar fi permis-o in mod normal, continuau sa poarte rochia si dupa nunta, duminica la biserica sau in orice zi a saptamanii.

 Inainte ca medicina sa avanseze prea mult, pastrarea unei vieti sanatoase si de lunga durata nu se obtinea prin tratamente, ci prin pastrarea unor traditii si superstitii. Unele din acesteau aveau stransa legatura cu culoarea rochiei de mireasa care purta noroc.

 Culoarea albastra, pentru rochia de mireasa era destul de populara prin anii 1800, fiind asociata cu Fecioara Maria, deci transmitea puritate, fidelitate si dragoste eterna. Miresele care purtau culoarea albastra mai credeau ca sotii lor vor fi intotdeauna sinceri cu ele, de aceea purtarea unui obiect de culoare albastra in ziua nuntii a ramas o traditie de neinlocuit.

Roz, era deasemenea o culoare populara pentru rochia de mireasa, mai ales daca nunta era organizata in luna mai. Domnisoara Joseph Nollekens a fost extrem de admirata in anul 1772 cand la nunta sa a purtat o rochie alba pe care erau brodate floricele delicate de culoare roz. A purtat pantofi confectionati din acelasi material cu un toc de aproximativ 8 cm.

In perioada Victoriana, o nuanta foarte apreciata era culoarea rosie si toate derivatele acesteia.

--va urma--